 |
| Foto: Ziua de Constanţa |
Alla Sheiko şi Iana Sitenko sunt două implanturi reuşite la
echipa feminină de handbal CSU Neptun. Ambele sportive s-au ataşat de
formaţie şi de oraş, rămânând la Constanţa şi după retrogradare
Prima, centrul Alla Sheiko (25 de ani, 1,75 m înălţime), a ajuns la CSU Neptun, în septembrie 2011. După trei luni, a urmat-o la Constanţa şi portarul Iana Sitenko (23 de ani, 1,89 m înălţime). Cele două ucrainence au fost coechipiere în ţara lor la echipa HC Dnepryanka Kherson, iar când oficialii constănţeni au întrebat-o pe Alla dacă nu ştie un portar de valoare în Ucraina (Raluca Avram, de la CSU Neptun, intrase în concediu pre-natal), centrul nu a ezitat să o recomande pe Iana. Antrenorul Florentin Pera a urmărit şi câteva înregistrări cu Sitenko, a fost mulţumit, iar jucătoarea a trecut apoi şi perioada de probă, după ce a fost chemată la Constanţa. Cele două frumoase ucrainence porneau astfel aventura la malul Mării Negre, iar în scurt timp aveau să devină piese de bază în echipă.
A descoperit salata de vinete
„Ne-am acomodat la Constanţa. Oamenii sunt foarte OK. Iar cu fetele din echipă şi cu antrenorii alcătuim o adevărată familie”, spune Alla, într-o română bunicică. Centrul de 25 de ani ne-a deprins limba, o înţelege şi o vorbeşte. „Încă de la primul antrenament, antrenorul mi-a cerut să învăţ limba. Nu am avut profesor, ci m-au ajutat fetele. Încet-încet, am progresat”, arată Alla. Iana înţelege multe dintre cele ce i se spun în română, dar încă nu ne vorbeşte limba. „Ea e mai timidă, însă, între noi, facem exerciţii, vorbim româneşte”, dezvăluie colega sa. Atât Alla, cât şi Iana apreciază bucătăria românească şi se dau în vânt după câteva preparate pe care le-au descoperit la Constanţa. „Eu sunt moartă după salata de vinete. În Ucraina, nu avem aşa ceva. Ianei îi place mămăliga cu brânză şi smântână. La noi acasă sunt cele trei produse, dar separat, nu combinate într-un singur fel de mâncare, precum aici”, spune Alla. Tinerele ucrainence locuiesc la un hotel din Mamaia, iar programul de pregătire şi de meciuri al CSU Neptun, în care, de regulă, fetele se deplasează pe traseul sală - hotel - meci, nu le-a permis până acum să viziteze prea multe în Constanţa, iar în România nici atât. Totuşi, cât au ieşit prin oraş, le-a plăcut Cazinoul („e încărcat de istorie”), microrezervaţia şi expoziţia de păsări exotice din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii. De asemenea, când au efectuat un cantonament la Buşteni, au rămas impresionate de peisajele staţiunii montane.
A jucat la o zi după moartea bunicii
Ambele jucătoare sunt câştiguri certe pentru CSU Neptun. Practic, au devenit constănţence, sunt extrem de ataşate de echipă. Alla este un exemplu de dăruire şi ambiţie. Nu-i place să piardă şi este o handbalistă de caracter, acceptând să rămână la Constanţa chiar şi în condiţiile retrogradării, care a adus după sine micşorarea contractelor. La fel şi Iana. O luptătoare înăscută, Alla rar rămâne la pâmânt după ce cade în duelurile cu adversarele ori după ce e faultată, deşi poate că o altă atitudine a sa ar impresiona arbitrii în luarea măsurilor disciplinare contra echipei adverse. Nu, centrul Neptunului nu gândeşte aşa. Iar la retrogradare a fost foarte afectată şi a plâns. „Alla este foarte muncitoare. Dacă trei sferturi din handbalistele din România ar fi la fel, am ajunge departe. La fel pot să spun şi de Iana”, arată o altă jucătoare de la CSU Neptun, extrema stângă Oana Ionescu, una dintre cele mai bune prietene ale ucrainencelor. Iana Sitenko e atât de puternică psihic încât a jucat în campionat la doar o zi după ce a primit din Ucraina îngrozitoare veste a decesului bunicii sale, Anna, o persoană de care era extrem de ataşată. „Am ţinut foarte mult la ea, dar a trebuit să-mi şi ajut echipa”, spune portarul.
Provine dintr-o familie de sportivi
De când fetele li s-au transferat la Constanţa, părinţii celor două sunt cu ochii pe oraşul de la malul mării şi pe echipă. Născută la Kherson, Alla provine dintr-o familie de sportivi. Tatăl ei a făcut fotbal, iar mama canotaj. Mai are un frate, care însă nu practică sportul. „Tata e conectat permanent la evoluţiile mele. Urmăreşte site-ul clubului şi foloseşte Google Translate pentru a înţelege se ce scrie”, dezvăluie Alla. De fel din Luhansk, Iana este singură la părinţi, iar după meciuri vorbeşte cu părinţii săi prin skype (convorbiri telefonice cu video prin Internet).
Prima, centrul Alla Sheiko (25 de ani, 1,75 m înălţime), a ajuns la CSU Neptun, în septembrie 2011. După trei luni, a urmat-o la Constanţa şi portarul Iana Sitenko (23 de ani, 1,89 m înălţime). Cele două ucrainence au fost coechipiere în ţara lor la echipa HC Dnepryanka Kherson, iar când oficialii constănţeni au întrebat-o pe Alla dacă nu ştie un portar de valoare în Ucraina (Raluca Avram, de la CSU Neptun, intrase în concediu pre-natal), centrul nu a ezitat să o recomande pe Iana. Antrenorul Florentin Pera a urmărit şi câteva înregistrări cu Sitenko, a fost mulţumit, iar jucătoarea a trecut apoi şi perioada de probă, după ce a fost chemată la Constanţa. Cele două frumoase ucrainence porneau astfel aventura la malul Mării Negre, iar în scurt timp aveau să devină piese de bază în echipă.
A descoperit salata de vinete
„Ne-am acomodat la Constanţa. Oamenii sunt foarte OK. Iar cu fetele din echipă şi cu antrenorii alcătuim o adevărată familie”, spune Alla, într-o română bunicică. Centrul de 25 de ani ne-a deprins limba, o înţelege şi o vorbeşte. „Încă de la primul antrenament, antrenorul mi-a cerut să învăţ limba. Nu am avut profesor, ci m-au ajutat fetele. Încet-încet, am progresat”, arată Alla. Iana înţelege multe dintre cele ce i se spun în română, dar încă nu ne vorbeşte limba. „Ea e mai timidă, însă, între noi, facem exerciţii, vorbim româneşte”, dezvăluie colega sa. Atât Alla, cât şi Iana apreciază bucătăria românească şi se dau în vânt după câteva preparate pe care le-au descoperit la Constanţa. „Eu sunt moartă după salata de vinete. În Ucraina, nu avem aşa ceva. Ianei îi place mămăliga cu brânză şi smântână. La noi acasă sunt cele trei produse, dar separat, nu combinate într-un singur fel de mâncare, precum aici”, spune Alla. Tinerele ucrainence locuiesc la un hotel din Mamaia, iar programul de pregătire şi de meciuri al CSU Neptun, în care, de regulă, fetele se deplasează pe traseul sală - hotel - meci, nu le-a permis până acum să viziteze prea multe în Constanţa, iar în România nici atât. Totuşi, cât au ieşit prin oraş, le-a plăcut Cazinoul („e încărcat de istorie”), microrezervaţia şi expoziţia de păsări exotice din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii. De asemenea, când au efectuat un cantonament la Buşteni, au rămas impresionate de peisajele staţiunii montane.
A jucat la o zi după moartea bunicii
Ambele jucătoare sunt câştiguri certe pentru CSU Neptun. Practic, au devenit constănţence, sunt extrem de ataşate de echipă. Alla este un exemplu de dăruire şi ambiţie. Nu-i place să piardă şi este o handbalistă de caracter, acceptând să rămână la Constanţa chiar şi în condiţiile retrogradării, care a adus după sine micşorarea contractelor. La fel şi Iana. O luptătoare înăscută, Alla rar rămâne la pâmânt după ce cade în duelurile cu adversarele ori după ce e faultată, deşi poate că o altă atitudine a sa ar impresiona arbitrii în luarea măsurilor disciplinare contra echipei adverse. Nu, centrul Neptunului nu gândeşte aşa. Iar la retrogradare a fost foarte afectată şi a plâns. „Alla este foarte muncitoare. Dacă trei sferturi din handbalistele din România ar fi la fel, am ajunge departe. La fel pot să spun şi de Iana”, arată o altă jucătoare de la CSU Neptun, extrema stângă Oana Ionescu, una dintre cele mai bune prietene ale ucrainencelor. Iana Sitenko e atât de puternică psihic încât a jucat în campionat la doar o zi după ce a primit din Ucraina îngrozitoare veste a decesului bunicii sale, Anna, o persoană de care era extrem de ataşată. „Am ţinut foarte mult la ea, dar a trebuit să-mi şi ajut echipa”, spune portarul.
Provine dintr-o familie de sportivi
De când fetele li s-au transferat la Constanţa, părinţii celor două sunt cu ochii pe oraşul de la malul mării şi pe echipă. Născută la Kherson, Alla provine dintr-o familie de sportivi. Tatăl ei a făcut fotbal, iar mama canotaj. Mai are un frate, care însă nu practică sportul. „Tata e conectat permanent la evoluţiile mele. Urmăreşte site-ul clubului şi foloseşte Google Translate pentru a înţelege se ce scrie”, dezvăluie Alla. De fel din Luhansk, Iana este singură la părinţi, iar după meciuri vorbeşte cu părinţii săi prin skype (convorbiri telefonice cu video prin Internet).
Marian Bocai - Ziua de Constanţa (articolul în original şi o galerie foto AICI)
